Mihella » Blog » Mandria de a fi oltean!

“Oltean sunt, oltean îmi zice
Oltean sunt oriun’m-oi duce
Sunt oltean de Jiuleţ, mititel şi iubăreţ
M-a făcut mama isteţ, măi Leano.
……………………………

Cin’ se ia cu mine bine
Îi dau haina de pe mine
Cin’ se ia cu mine rău
Să-l păzească Dumnezeu
Că sunt şarpe de dudău,
Dă-l galbin şi muşcă rău, măi Leano.”

Zica cine ce-o zice, olteanu-i oltean si e mandru pan’ la cer ca e oltean!
Doar cine-i cu adevarat oltean poate sa inteleaga mai bine ce zic.

Avem atatea traditii, legende si mituri…cantece, filme, dansuri prin care ne exprimam dragostea si mandria de a fi oltean…nu mai zic de haiducii, pandurii nostri!

Mai olteanca de atat nici c-as putea sa fiu: combinatie de Dolj si Gorj :)
Strabunicul meu din partea tatalui(Gheorghe Mituleţ) s-a nascut si crescut in Maglavit; apoi, dupa ce s-a intors din primul razboi mondial, s-a mutat in Gorj.

Si-a vandut toate pamanturile din lunca Dunarii ca sa se mute langa bunul lui prieten si camarad de razboi.

Am purtat cu mandrie numele de “Mituleţ” ,  mai ales ca am fost si singura familie din toata comuna cu  numele asta.
Cand ma intreba lumea a cui sunt, raspundeam clar si respectuos:

“- A lu’ Mituleţ… Gica Mituleţ!”
Ma bucuram ca nu mai aveam nevoie de vreo alta porecla-ceva, cu care sa ma defineasca, era deajuns numele.

Si caaate n’as mai vrea io sa spun despre olteni …da’ , vezi tu, olteanu-i facut sa mai dreaga si alte treburi nu doar sa stea toata ziua la palavre.
Hai noroc, sa traiesti!!!

↓ Comentarii si Opinii ↓

Leave a Reply